Acid hialuronic administrat oral: ce arată studiile?

Introducere

Acidul hialuronic (AH) este una dintre componentele fundamentale ale organismului, având un rol esențial în menținerea hidratării, elasticității și stabilității mecanice a țesuturilor. Este cunoscut mai ales pentru utilizarea sa în tratamentele estetice de rejuvenare a pielii și în injecțiile intraarticulare, însă în ultimii ani atenția s-a îndreptat din ce în ce mai mult și către forma sa orală, sub formă de supliment alimentar.

Rezultatele studiilor clinice disponibile până în prezent sugerează că acidul hialuronic administrat oral poate contribui nu doar la ameliorarea disconfortului articular, ci și la îmbunătățirea stării pielii. Studiile arată că acesta sporește hidratarea pielii, îmbunătățește elasticitatea și reduce apariția ridurilor. Deosebit de remarcabile sunt datele care evidențiază eficiența acidului hialuronic cu greutate moleculară mare (HMW), atât pentru sănătatea musculoscheletală, cât și pentru rejuvenarea pielii. Totuși, este important de subliniat că atât calitatea, cât și cantitatea dovezilor existente rămân limitate, iar mai multe aspecte – precum eficacitatea pe termen lung sau rolul precis al greutății moleculare – necesită cercetări suplimentare.

Afecțiuni articulare

Osteoartrita, în special cea care afectează articulația genunchiului, este una dintre cele mai frecvente indicații ale terapiei cu acid hialuronic, mai ales sub formă injectabilă. Cu toate acestea, în ultimii ani, interesul pentru suplimentele orale a crescut considerabil.

Într-un studiu pilot randomizat, dublu-orb, controlat placebo, Jensen și colegii săi au administrat un preparat lichid care conținea acid hialuronic cu greutate moleculară mare, ceea ce a dus, pe durata studiului, la o reducere semnificativă a durerii și la diminuarea utilizării medicamentelor analgezice [1].

Într-un alt studiu randomizat, cu o durată de 8 săptămâni și implicând 60 de pacienți, Cicero și colaboratorii au administrat un hialuronat „full-spectrum”, care conținea o fracțiune cu greutate moleculară mare (HMW), obținând o ameliorare pe termen scurt a scorurilor simptomatice ale osteoartritei genunchiului [2].

Alte cercetări au raportat, de asemenea, reducerea simptomelor în urma administrării orale de acid hialuronic [3]; totuși, în mai multe dintre acestea lipsesc datele privind greutatea moleculară, ceea ce îngreunează compararea rezultatelor și formularea unor concluzii unitare.

Este important de menționat că majoritatea acestor studii au fost de scurtă durată și au implicat eșantioane relativ mici, ceea ce limitează gradul de generalizare a rezultatelor.

Piele și hidratare

Efectele cosmetice ale acidului hialuronic administrat oral au fost evaluate în mai multe studii clinice randomizate și controlate. Kawada și colegii săi (2014) au demonstrat că atât hialuronatul de sodiu de 300 kDa, cât și cel de 800 kDa – administrate la o doză zilnică de 120 mg timp de șase săptămâni – au îmbunătățit hidratarea pielii și au redus senzația de uscăciune. Efectul a fost deosebit de pronunțat în cazul fracției cu greutate moleculară mai mare (800 kDa) [4].

Alte studii, precum cele realizate de Göllner și colab. (2017) și Hsu și colab. (2021), au raportat, de asemenea, îmbunătățiri semnificative ale hidratării pielii, elasticității și adâncimii ridurilor [5,6].

Totuși, trebuie menționat că majoritatea cercetărilor au avut o durată scurtă (6–12 săptămâni) și nu au specificat întotdeauna greutatea moleculară exactă, ceea ce limitează evaluarea gradului în care efectele observate depind de variațiile acesteia.

Dozaj și administrare

Majoritatea studiilor clinice au utilizat doze zilnice de 120–200 mg de acid hialuronic oral, pe o perioadă de 4–12 săptămâni. Dovezile actuale sugerează că formele cu greutate moleculară mare (HMW) sunt cel puțin la fel de eficiente ca cele cu greutate moleculară mai mică și, în unele cazuri, au determinat îmbunătățiri mai pronunțate ale hidratării și elasticității pielii.

În cazul afecțiunilor articulare, ameliorarea simptomatică a fost observată, în general, pe termen mediu (după 8–12 săptămâni), în timp ce pentru piele s-au raportat modificări măsurabile deja după șase săptămâni.

Este important de subliniat că, pe baza datelor actuale, nu s-a ajuns încă la un consens privind greutatea moleculară sau formularea considerată optimă pe termen lung.

Mecanismul propus al efectului articular

Deși mecanismul de acțiune al acidului hialuronic administrat oral nu este complet elucidat, mai multe studii pe animale și oameni sugerează că acidul hialuronic ingerat este parțial absorbit și poate ajunge la nivelul articulațiilor într-o formă biologic activă.

Kimura și colaboratorii (2016) au demonstrat, într-un model experimental animal, că hialuronatul de sodiu administrat oral este parțial degradat în fragmente moleculare mai mici, care pot fi absorbite la nivelul colonului și ulterior detectate în fluxul sanguin [7].

Alte studii sugerează că aceste fragmente ar putea influența procesele antiinflamatorii și de regenerare a matricei extracelulare, de exemplu prin modularea căii de semnalizare TLR-4 [8].

La nivel clinic, mai multe studii randomizate, controlate, au evidențiat o ameliorare simptomatică a disconfortului articular al genunchiului.

Jensen și colab. (2015), într-un studiu pilot randomizat, controlat placebo, cu durata de patru săptămâni, au constatat că un lichid conținând acid hialuronic oral cu greutate moleculară mare a redus semnificativ durerea cronică și necesarul de analgezice [1].

Cicero și colab. (2020) au observat rezultate similare într-un studiu de opt săptămâni, utilizând 200 mg/zi de hialuronat de sodiu „full-spectrum”, în care scorurile WOMAC s-au îmbunătățit semnificativ [2].

O analiză sistematică recentă (de Carvalho și colab., 2024), care a evaluat 11 studii clinice, a concluzionat că acidul hialuronic oral determină, în general, ameliorarea durerii și a indicatorilor funcționali, deși datele privind efectele condroprotectoare directe rămân insuficiente [9].

Pe baza acestor constatări, se poate presupune că acidul hialuronic administrat oral contribuie la îmbunătățirea confortului articular și a mobilității, nu prin încorporare directă în cartilaj, ci mai degrabă prin efecte sistemice antiinflamatorii și de semnalizare celulară.

Concluzii

Studiile clinice din ultimii ani indică faptul că acidul hialuronic administrat oral – în special în forma cu greutate moleculară mare – poate avea efecte benefice atât asupra pielii, cât și asupra sănătății articulare. Consumul regulat poate îmbunătăți hidratarea pielii, crește elasticitatea și contribui la reducerea aspectului ridurilor fine. În cazul afecțiunilor musculoscheletale, mai multe cercetări au demonstrat reducerea durerii și îmbunătățirea calității vieții.

Totuși, trebuie subliniat că:

• majoritatea studiilor disponibile au fost de scurtă durată,
• multe au implicat un număr redus de participanți,
• iar mecanismul exact de acțiune, legat de greutatea moleculară, rămâne neclar.

Pe baza datelor actuale, un aport zilnic de aproximativ 120 mg de acid hialuronic cu greutate moleculară mare poate fi considerat o opțiune promițătoare atât în scop cosmetic, cât și ca terapie adjuvantă pentru disconfortul articular. Cu toate acestea, evaluarea precisă a eficacității și siguranței pe termen lung necesită studii clinice suplimentare, de amploare și bine concepute.

Observații finale

Acidul hialuronic administrat oral nu este un remediu miraculos, însă cercetările actuale sugerează că poate contribui la creșterea hidratării pielii, reducerea ridurilor fine și ameliorarea disconfortului articular. Majoritatea studiilor au demonstrat rezultate favorabile pe termen scurt, în special în cazul formelor cu greutate moleculară mare. Totuși, efectele pe termen lung și doza optimă necesită confirmare prin cercetări suplimentare. Pentru persoanele care doresc să sprijine sănătatea pielii și a articulațiilor, acidul hialuronic administrat oral reprezintă o opțiune complementară promițătoare, conform datelor științifice actuale.

Indicații – Rezumat al studiilor clinice

Interpretarea tabelului

Analiza studiilor prezentate mai sus arată că eficiența acidului hialuronic administrat oral este susținută în principal de studii clinice pe termen scurt și mediu. Pot fi evidențiate câteva aspecte esențiale:

• Dimensiunea eșantionului și durata: Majoritatea studiilor au implicat un număr relativ mic de participanți și o durată maximă de 12 săptămâni, ceea ce limitează generalizarea concluziilor.
• Problema greutății moleculare: Numeroase publicații nu au raportat date precise privind greutatea moleculară, deși aceasta pare a fi un factor crucial în mecanismul de acțiune. Această lipsă îngreunează compararea directă între studii.
• Specificitatea populației: Majoritatea datelor disponibile provin din populații japoneze sau est-asiatice, ceea ce ridică întrebări legate de aplicabilitatea rezultatelor pentru populațiile occidentale, cu profil genetic și stil de viață diferit.
• Efecte simptomatice vs. structurale: Dovezile actuale raportează în principal îmbunătățiri simptomatice (de ex. durere, hidratare, adâncimea ridurilor), în timp ce datele privind modificările tisulare sau structurale (precum conservarea cartilajului) sunt limitate.

În ansamblu, tabelul ilustrează faptul că, deși numărul studiilor este în creștere, cercetările nu oferă încă răspunsuri definitive privind eficacitatea pe termen lung și formele optime de administrare.

Referințe

1. Jensen GS, Attridge VL, Lenninger MR, Benson KF. Oral intake of a liquid high-molecular-weight hyaluronan associated with relief of chronic pain and reduced use of pain medication: results of a randomized, placebo-controlled double-blind pilot study. J Med Food. 2015 Jan;18(1):95–101. doi:10.1089/jmf.2013.0174. PMID: 25415767.
2. Cicero AFG, Girolimetto N, Bentivenga C, Grandi E, Fogacci F, Borghi C. Short-Term Effect of a New Oral Sodium Hyaluronate Formulation on Knee Osteoarthritis: A Double-Blind, Randomized, Placebo-Controlled Clinical Trial. Diseases. 2020 Jul 8;8(3):26. doi:10.3390/diseases8030026. PMID: 32650511.
3. Sugiyama K, Oe M, Tanaka T, Matsuoka R, Takeda Y, Kimura M, Odani K. Oral sodium hyaluronate relieves knee discomfort: A 12-week double-blinded, placebo-controlled study. Exp Ther Med. 2023;27(2):64. doi:10.3892/etm.2023.12352. PMID: 38234616.
4. Kawada C, Yoshida T, Yoshida H, Matsuoka R, Sakamoto W, Odanaka W, Sato T, Yamasaki T, Kanemitsu T, Masuda Y, Urushibata O. Ingested hyaluronan moisturizes dry skin. Nutrition Journal. 2014 Jul 11;13:70. doi:10.1186/1475-2891-13-70. PMID: 25014997.
5. Göllner I, Voss W, von Hehn U, Kammerer S. Ingestion of an Oral Hyaluronan Solution Improves Skin Hydration, Wrinkle Reduction, Elasticity, and Skin Roughness: Results of a Clinical Study. J Evid Based Complement Altern Med. 2017 Oct;22(4):816–823. doi:10.1177/2156587217743640. PMID: 29228816.
6. Hsu T-F, Su Z-R, Hsieh Y-H, Wang M-F, Oe M, Matsuoka R, Masuda Y. Oral Hyaluronan Relieves Wrinkles and Improves Dry Skin: A 12-Week Double-Blinded, Placebo-Controlled Study. Nutrients. 2021 Jun 28;13(7):2220. doi:10.3390/nu13072220. PMID: 34203487.
7. Kimura M, Maeshima T, Kubota T, Kurihara H, Masuda Y, Nomura Y. Absorption of Orally Administered Hyaluronan. J Med Food. 2016;19(12):1172–1179. doi:10.1089/jmf.2016.3725. PMID: 27982756.
8. Oe M, Tashiro T, Yoshida H, et al. Oral hyaluronan relieves knee pain: a review. Nutr J. 2016;15:11. doi:10.1186/s12937-016-0128-2. PMID: 26818459.
9. de Carvalho JF, Davidson J, et al. Oral Hyaluronic Acid in Osteoarthritis and Low Back Pain: A Systematic Review. Mediterr J Rheumatol. 2024;35(4):557–562. doi:10.31138/mjr.240724.oha. PMID: 39886281.

Observații critice asupra literaturii

Pe baza studiilor citate, este evident că cele mai solide fundamente metodologice aparțin cercetărilor realizate de Jensen (2015) și Cicero (2020), ambele având design dublu-orb, controlat placebo, deși cu un număr relativ mic de participanți. Studiul lui Sugiyama (2023) este mai recent, dar limitat ca durată. În ceea ce privește datele referitoare la piele, cercetarea lui Kawada (2014) se remarcă prin precizia în determinarea greutății moleculare, în timp ce studiul lui Hsu (2021) se distinge printr-o perioadă de urmărire mai lungă (12 săptămâni).

În ansamblu, sursele citate sunt fiabile și relevante, însă nivelul dovezilor se încadrează mai degrabă în categoriile IIb–III (studii clinice preliminare) decât în studii randomizate multicentrice de mare amploare. Prin urmare, pe baza datelor actuale, acidul hialuronic administrat oral poate fi considerat o opțiune adjuvantă promițătoare, deși nu a atins încă statutul de terapie standard.